4 decenii, 3 ani si 2 luni cu filmul romanesc

4 decenii, 3 ani si 2 luni cu filmul romanesc
	Editura	Polirom
	Colectie	CINEMA
	An aparitie	2009
	Numar pagini	384
	Format	130x200
	Pret librarie	32.95
	Pretul nostru (TVA inclus)

Alex. Leo Serban revine dupa volumul din 2006, De ce vedem filme. Et in Arcadia Cinema, cu o carte dedicata in intregime filmului romanesc.

'Volumul de fata contine mai tot ce am scris despre filmul romanesc – de la primul text din anii 80 (despre serialul Lumini si umbre) si pina la discutia cu A.O. Scott, la cald si la Cannes 2008, despre Boogie. Lipsesc textele despre Lucian Pintilie (deja aparute in Dietetica lui Robinson) si un eseu despre Iacob, scris la-nceputul anilor 90 si ingropat in defuncta publicatie 'Film“. Nu sint numai cronici sau eseuri; sint si scrisori (in general de protest), dialoguri, monologuri, portrete, regrete, pagini de jurnal. Actiuni si reactiuni. Castele de nisip si valuri – noi, vechi... Tot ceea ce stimuleaza un critic, maturat de tot ceea ce-l enerveaza. Este cartea unor atitudini mai mult decit a unor certitudini.“ (Alex. Leo Serban)

'Pentru mine, existenta lui Alex. Leo Serban este o garantie a normalitatii. Combinatia de inteligenta, eleganta, fronda, fairplay, bun-simt si nonconformism a tuturor judecatilor lui ma reconforteaza in certitudinea ca viata este inca respirabila, cultura noastra inca nu a murit, noua incultura generala inca nu ne-a cules pe faras, iar viitorul inca mai poate fi privit cu o combinatie ironica de incredere rezonabila si senin pesimism. Cit timp Leo scrie, stiu ca ma pot increde in judecata cuiva. Cit timp suntem contemporani, simt ca singuratatea gusturilor si a judecatilor nu e inca totala, iar diferentele dintre noi se inscriu firesc atit in misterul general al vietii, cit si in farmecul special al convietuirii.” (H.-R. Patapievici)

'Vocea lui Alex. Leo Serban este inconfundabila in critica romaneasca de cinema. Determinante sunt precizia verdictului, curajul cu care demoleaza atunci cind e cazul, constiinta propriei valori si, nu in ultimul rind, backgroundul cultural care il ajuta sa iasa din perimetrul criticii de gust privilegiata in presa noastra. El este un rational, si nu un impulsiv, chiar daca ii place sa se avinte in polemici si, daca se poate, sa aiba ultimul cuvint. E un riguros, si nu un impresionist, chiar daca slova sa e sprintara si cedeaza adesea tentatiei calamburului. Alex. Leo Serban nu este omul jumatatilor de masura sau al afirmatiilor de complezenta. De aceea, adevarurile sale merita sa ne puna pe ginduri.”(Cristina Corciovescu)