Teoria clasei de lux |
|
|
Editura
|
Publica
|
|
Colectie
|
|
|
An aparitie
|
2009
|
|
Numar pagini |
344 |
|
Format |
14.5*20.5 |
|
Pret librarie |
69
|
Pretul nostru
(TVA inclus) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Teoria clasei de lux de Thorstein Veblen este a patra carte din Co-lectia de economie, un proiect realizat în parteneriat cu Business Magazin si sustinut de OTP Bank – o selectie de carti “clasice” despre principiile de functionare a economiei.
Munca este bratara de aur, se spune. Dar nu e greu sa vezi ca unii muncesc, iar altii doar poarta bratara. Despre cei din urma Veblen vorbeste în Teoria clasei de lux: despre cei care îsi fac o slujba din a nu munci.
O viata fara griji, în care principalul scop este acela de a pierde vremea. Dar nu oricum, ci cât mai spectaculos. De aici si consumerismul, caruia Veblen i-a dat potrivitul nume de „consum ostentativ”.
Hainele, hrana, arta, chiar si partenerul de viata sunt semne ale bunastarii si ele trebuie sa fie cât mai batatoare la ochi. Se da o lupta între clasa industriala, al carei motor este instinctul artizan, si clasa de lux, dominata de instinctul de prada – altfel spus, între cei care fac si cei care îsi aroga dreptul de proprietate. Iar cei din urma, ne spune Veblen, sunt mult mai adaptati pentru supravietuire.
Depasind cu mult economia politica, Teoria clasei de lux, publicata în 1899, si-a depasit cu mult si propriul timp, fiind azi o lectura absolut obligatorie.
"Veblen ignora convingerea curenta ca, în principiu, o carte de teorie economica si una de teorie a culturii nu pot avea prea multe lucruri în comun. Sau ca, daca au, atunci ar trebui probabil ca întâlnirea lor sa produca o abordare militanta – în cazul de fata, o lunga demascare a viciilor burgheziei si a exceselor societatii de consum. Veblen nu propune însa revolutii anticonsumiste; tot ce face e sa descopere si sa eticheteze realitatea, cu stilul lui ne-american de a scrie."
Crenguta Nicolae, Redactor sef adjunct, Business Magazin
"Veblen satirizeaza consumul de dragul consumului, în care nu se aplica legea utilitatii marginale si unde singurul scop al consumului este acela de a epata, de a parveni sau de a confirma un anume statut social. O carte scrisa în 1899 în America este foarte actuala pentru România anului 2009, pentru ca la acel nivel de capitalism primitiv ne gasim astazi în economiile emergente. Smecherii cu masini sport rosii si pitipoancele cu aspiratii, capitalistii îmbogatiti de stat, cafenelele din Dorobanti, vilele din Pipera si tricourile cu un crocodil pe piept – iata tot atâtea simboluri ale capitalismului românesc si ale elitei economice de la noi, pe care le veti vizualiza cu ochii mintii citind cartea lui Veblen, desi scrisa într-un alt timp si spatiu. Peste tot însa clasa de lux, oriunde si oricând, a dat societatii mai putin decât a luat de la ea."
Liviu Voinea, Director Executiv, Grupul de Economie Aplicata
Thorstein Veblen (1857 – 1929) este unul dintre cei mai cunoscuti sociologi si economisti americani, numarându-se printre întemeietorii curentului institutionalist în stiintele sociale. În cultura americana contributia lui este si una filologica: nascut într-o familie de norvegieni stabiliti în SUA, cititor împatimit, a tradus câteva saga în engleza. A studiat filozofie la University of John Hopkins, unde l-a avut ca profesor pe cunoscutul semiolog si filozof american Charles S. Peirce. În 1884 si-a sustinut doctoratul la Yale.
Îsi începe târziu cariera academica, dupa sapte ani petrecuti la ferma parintilor,
în Minnesota. În 1892 preda la University of Chicago, apoi la Stanford si la University of Missouri.
Convins ca economia face parte din cadrul mai larg al disciplinelor ce au
în centru studiul omului, Veblen introduce în stiintele sociale contributia darwinismului, dar si a pragmatismului, aducând astfel la zi analiza economica, pe care o vede în strânsa legatura cu antropologia, sociologia, filozofia
si istoria. Teoretician neortodox, protestatar, a devenit cunoscut si apreciat mult mai târziu. Ideile lui sunt expuse înca din prima sa carte, care e si cea mai cunoscuta, Teoria clasei de lux (1899).
A mai scris The Theory of Business Enterprise, The Instinct of Workmanship and the State of the Industrial Arts, The Higher Learning in America.
|