Nulitatea actului juridic civil

Exigente din ce în ce mai diverse apasa asupra omului modern: obligatii fata de societate, fata de el însusi, fata de altii. Nu toate aceste cerinte si obligatii sunt legate de domeniul dreptului, dar atunci când sunt cuprinse în acte normative, ele dau nastere unor drepturi si obligatii juridice. Pentru concretizarea lor, astazi, viata individului nu se poate concepe fara încheierea de acte juridice. Fiecare persoana încheie diverse acte juridice: de vânzare, de închiriere, de transport, de joc si prinsoare, contracte de munca, contracte medicale, pentru a nu cita decât pe cele mai uzuale. Tuturor acestor acte juridice li se aplica reguli speciale, particulare, studiate la dreptul contractelor speciale, dar si reguli comune, general aplicabile, cu privire la conditiile de formare, acordul de vointa, forma încheierii, desfiintarea. Sunt astfel impuse exigente cu privire la încheierea valabila a oricarui act juridic. Sanctiunea aplicabila pentru nerespectarea exigentelor privitoare la încheierea valabila a actului juridic este nulitatea. Lucrarea defineste conceptul de nulitate, prezinta cauzele nulitatii, regimul juridic aplicabil acesteia, efectele, dar si reguli care în conflict cu nulitatea, îi înlatura efectele. Cercetarea autoarei pentru prezentarea unei teorii generale a nulitatii actului juridic civil a avut în vedere doctrina si jurisprudenta în materie (nelipsind aspecte din dreptul comparat), precum si normele speciale din legislatia civila în vigoare. Aceasta deoarece Codul nostru civil nu cuprinde o teorie a nulitatii precis conturata, normele sale în aceasta privinta fiind disparate si imprecise. De aceea, speram sa avem temeiuri pentru o imagine mai clara a nulitatii în consonanta cu literatura juridica, jurisprudenta si legislatia civila, precum si cu originile acestei institutii milenare a dreptului.