Fagaduinta politicii

Filtrare edituri
Adevarul	Corint	Humanitas Fiction	Polirom	Solaris Print
All	Curtea VeChe	Leda (GrupuL EditoriaL Corint)	Pro Editura	Stefan
Antet	Dacica	Litera	RAO	TriTonic
Art	Excalibur	Lucman	RCR EditoRial	Univers
BrandBuilders	Galaxia GutenberG	Meteor Press	Scripta	Vellant
Compania	Humanitas	Nemira	Semne

Filtre categorii
Carti >	Stiinte politice si Istorie

Filtre editura
Toate editurile >	Humanitas

Fagaduinta politicii
	Editura	Humanitas
	Colectie
	An aparitie	2010
	Numar pagini	256
	Format	13*20
	Pret librarie
	Pretul nostru (TVA inclus)

Gândirea politica si morala a Hannei Arendt a readus în dezbaterile contemporane subiecte mult timp uitate, neglijate sau ocultate: raportul dintre libertate si imaginatie istorica, dintre responsabilitate si vointa, dar mai ales cel dintre scopuri si mijloace. Traind în timpuri sumbre, dar refuzând sa renunte la ceea ce numeste amor mundi si sa sucombe unei disperari paralizante, Hannah Arendt a ales sa ramâna solidara cu cei prigoniti, umiliti, expulzati, sortiti aneantizarii. Filozofia ei, intens admirata de Monica Lovinescu, este una a rezistentei etice si a refuzului totalitarismului, în oricare dintre încarnarile sale. A oferit interpretari ale problematicii Raului care au influentat decisiv filozofia morala a veacului XX. Studenta lui Heidegger si Jaspers, prietena lui Hans Jonas, Hannah Arendt a demonstrat, în pagini deopotriva dense si iluminante, ca, oriunde gândirea si actiunea se despart, spatiul libertatii este în primejdie. (Vladimir TISMANEANU) Scrierile reunite în acest volum ocupa un loc esential în santierul deschis de Hannah Arendt odata cu Originile totalitarismului (1951) si extins apoi în Conditia umana (1958). Ele spun, din unghiuri diferite, povestea relatiei zdruncinate dintre filozofie si politica, dintre gândire si actiune. Personajele principale ale acestei povesti sunt Socrate, Platon si Marx. Pentru Arendt, miza discutarii relatiei dintre filozofie si politica este aceea de a restabili un dialog autentic, de a face gândirea receptiva la sensul actiunii politice si la destinul ei post-totalitar, astfel încât celebra întrebare filozofica De ce exista ceva si nu, mai degraba, nimic? sa devina De ce exista cineva si nu, mai degraba, nimeni?